Nu avem nicio garantie

Am facut un exercitiu de imaginatie astazi. M-am deplasat in trafic de la o intalnire la alta si m-am gandit cum am fi daca absolut tot ce luam de bun, drept garantat, in fiecare zi nu ar mai fi. Cum ar fi deplasarea voastra in Bucuresti daca mijloacele de transport in comun nu ar mai functiona? Cum ar fi viata voastra influentata daca maine nu veti mai gasi paine la magazinul din colt si daca la piata tarabele vor fi goale. Sunteti pregatiti?
Mergeti mai departe si nu folositi lumina electrica cateva zile. Cum se va modifica viata voastra? Cum ar fi ca la sfarsitul lunii salariul sa nu mai vina? Cum ar fi sa nu mai curga apa la robinet? Suntem pregatiti sa gandim, inca din copilarie, ca absolut toate cele necesare ne vor fi disponibile cu efort minim, atata vreme cat avem vointa de a ne castiga painea de zi de zi. Drept urmare mecanimsul este urmatorul – mergem cel putin opt ore pe zi la locul de munca, dormim, mancam si asteptam salariul. Cu banutii castigati ne deplasam in fiecare weekend in marile centre comerciale (sau la colt, dupa caz) si luam una alta d-ale gurii si de imbracat. Ne platim facturile si ratele la banca si ne dorim numai lucruri bune…
Cam asta facem! Trebuie sa va raspundeti la inca o intrebare: CE faceti pentru a putea rezista in cazul in care tot ce va inconjoara va disparea sau va fi mult mai greu de obtinut? Cum veti aplica o regula de baza precum ce a celor TREI si anume: 3 minute fara oxigen, 3 ore fara adapost, 3 zile fara apa si 3 saptamani fara mancare? De ce ati alege sa asteptati pasivi sperand ca nimic grav nu se va intampla si ca Dumneavoastra veti fi cu siguranta cei neafectati de asemenea evenimente? Experienta ne spune ca secolul trecut au avut loc – in Europa – cel putin doua evenimente majore care au
avut o influenta esentiala asupra celor trei factori. Doua razboaie mondiale. Ce va spune, sau va da certitudinea, ca un asemenea eveniment nu va avea loc din nou, cel putin o data in acest secol?
Daca va ganditi ca viata este scurta si cel mai probabil in cursul ei personal NU va veti intalni cu asemenea evenimente, de ce sa nu va pregatiti copiii – material si psihologic pentru a face fata in cazul in care se vor confrunta cu asemenea greutati…
Daca raspunsurile la toate interbarile si dilemele de mai sus va vor confirma ca DA – evenimente similare pot (si cel mai probabil VOR) aparea cat si ca DA, pe langa conflagratii de diverse tipuri puteti avea de-a face si cu variate forme de colaps social (nu uitati ca ne vom confrunta cat de curand cu epuizarea a variate resurse de energie si, cel mai probabil cu dezechilibre economice majore ca urmare a acestor venimente) trebuie sa faceti inca un pas si sa incercati sa va depasiti conditia si sa evoluati. A fi pregatit reprezinta in prezent o evolutie majora. De fapt unii s-ar putea sa o ia ca pe o involutie deoarece teoretic ne intoarcem in timp cel putin 100 de ani cand majoritatea populatiei planetei se baza exclusiv pe ce putea obtine in propria gradina sau pe ce a acumulat in cursul vietii.
Self-sufficiency este un concept perimat in prezent pentur majoritatea populatiei dar care se poate dovedi esential in conditiile in care conditiile actuale de viata se vor modifica in rau. De ce nu am fi pregatiti? De ce nu ne-am invata copiii sa fie pregatiti? De ce, repet DE CE nu ne-am dori sa supravietuim?
Ridicol acum este ca acum ne bazam numai pe lanturile de supermarket-uri. Cel mai probabil o necesitate a vietii preponderent urbane…Insa si mai ridicol este sa ne resemnam si sa ne autoconvingem ca “nu putem face nimic” si ca viata ne va fi condusa de “karma”. Am hotarat sa adopt principiul potrivit caruia fiecare isi FACE propria karma si ca ni se intampla exact evenimentele pe care le atragem. Nu stiu inca daca voi reusi sa fiu “pregatit” si nici daca un eveniment major va interveni in cursul vietii mele dar de ce sa adopt resemnarea?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*